În Uniunea Europeană există o diferență semnificativă între promisiunea protecției avertizorilor de integritate și experiențele reale ale celor care raportează nereguli. Dovezile actuale subliniază necesitatea urgentă a unei schimbări fundamentale în implementarea protecției avertizorilor, reiese din Raportul privind evaluarea provocărilor în protecția avertizorilor de integritate, dat astăzi publicității de echipa proiectului VoiceGuard.
Persoanele care raportează faptele de încălcare a legii joacă un rol crucial în expunerea corupției și a altor forme de comportament necorespunzător care amenință bunăstarea publică. Prin dezvăluirile lor, avertizorii au contribuit la protejarea vieților și la conservarea resurselor publice. Cu toate acestea, cei care divulgă astfel de informații se confruntă adesea cu riscuri personale semnificative, inclusiv pierderea locului de muncă, hărțuire la locul de muncă.
Protejarea avertizorilor de consecințe nedrepte, inclusiv represalii, discriminare sau alte acțiuni adverse, încurajează raportarea mai frecventă a comportamentelor necorespunzătoare. O astfel de protecție crește probabilitatea ca faptele nelegale să fie prevenite, detectate și sancționate. Prin urmare, protejarea persoanelor care raportează faptele de încălcare a legii este esențială pentru sporirea respectării legii.
Analiza realizată în cadrul proiectului VoiceGuard evidențiază provocările cu care se confruntă persoanele care raportează abateri, inclusiv dificultățile legate de canalele de raportare, limitele măsurilor de protecție, accesibilitatea serviciilor de suport și eficacitatea cadrului juridic în practică.
Dovezile noastre, colectate în șase state membre ale UE, evidențiază trei teme cheie de eșec sistemic.
În primul rând, canalele interne de raportare acționează adesea ca o fațadă, creând o falsă impresie de conformitate, unde rapoartele dispar într-o „gaură neagră“ a tăcerii instituționale. Această ostilitate procedurală nu este doar o neglijență pasivă; este primul pas într-o strategie complexă de represalii.
În al doilea rând, represaliile sunt rareori doar un act simplu de concediere; ele reprezintă o strategie calculată menită să distrugă profesional și psihologic. Deseori, primul impuls al unei organizații nu este să investigheze raportul, ci să discrediteze persoana, folosind tactici adaptate în mod specific profilului avertizorului de integritate pentru a maximiza vulnerabilitatea acestuia.
În al treilea rând, întregul sistem de protecție este slăbit de un defect structural major: se bazează pe soluții ulterioare. Profesioniștii din domeniul juridic evidențiază o nepotrivire temporală serioasă între ritmul rapid al represaliilor și procesul lent al justiției. Această întârziere înseamnă că orice victorii legale ulterioare sunt în mare parte simbolice, venind mult după ce prejudiciul a fost produs.
Acest eșec sistemic aduce un cost uman ridicat. Impactul personal asupra avertizorilor de integritate este clar evidențiat prin tactici precum izolarea socială, hărțuirea colectivă și neangajarea profesională care distrug carierele.
Dovezile actuale subliniază necesitatea urgentă a unei schimbări fundamentale atât în concepția, cât și în implementarea protecției avertizorilor. Este evident că modelul actual, care se bazează în principal pe remedii ex-post, s-a dovedit a fi ineficient.
Datele din jurisdicțiile performante (Luxemburg) demonstrează că o protecție eficientă este realizabilă. Eșecul răspândit actual este rezultatul rezistenței culturale locale, nu al unui defect imposibil de remediat în mandatul de a proteja avertizorii de integritate.
Raportul lansat astăzi de echipa din proiectul VoiceGuard este disponibil bilingv pe site-ul Transparency International Romania și pe site-ul proiectului.
Bune practici și recomandări de politici publice în materie sunt în pregătire și vor fi de asemenea făcute publice pe parcursul implementării proiectului.
Proiectul VoiceGuard dezvoltă o rețea bine coordonată de organizații și profesioniști în domeniu, inclusiv experți juridici, psihologi, consilieri, grupuri de advocacy pentru a asigura suport holistic avertizorilor în interes public.
Proiectul VoiceGuard este o structură pan-europeană de suport pentru avertizorii în interes public din Uniunea Europeană și pledează pentru protejarea acestora, în baza Directivei UE 2019/1937. Având în vedere provocările legate de fragmentarea și inconsecvențele din legislația privind protecția avertizorilor, proiectul VoiceGuard acoperă lacunele identificate, prin crearea unui cadru umbrelă de protecție a acestora la nivel european. Sistemul de suport dezvoltat în cadrul proiectului va asigura servicii juridice și practice precum: hotline dedicat avertizorilor, resurse utile pentru sectorul public și sectorul privat.
Proiectul VoiceGuard este implementat de un consorțiu care include atât organizații neguvernamentale cât și companii cu experiență relevantă în domeniul vizat de proiect: Baltasar Garzón International Foundation (FIBGAR), Transparency International Romania (TI-RO), Transparency International Bulgaria (TI-BG), MD BRAINNOVATION, OZIVENI Z.S, NOVEL Group.
Proiect co-finanțat de Uniunea Europeană, prin Comisia Europeană – Programul Cetățeni, egalitate, drepturi și valori (CEDV).
Aflați mai multe despre obiectivele ambițioase, activitățile și rezultatele proiectului VoiceGuard pe site-ul proiectului și urmăriți-ne pe Facebook și LinkedIn.
