iulie 20, 2026
Denunțarea neregulilor implică adesea riscuri personale și profesionale semnificative. Prin urmare, cadrele instituționale eficiente sunt esențiale pentru a proteja denunțătorii și pentru a se asigura că […]
iunie 23, 2026
Cu ocazia Zilei Mondiale a Denunțătorilor, lansăm un raport de cercetare privind cele mai bune practici în domeniul protecției denunțătorilor, cea mai recentă cercetare realizată în […]
mai 25, 2026
Raportul privind evaluarea competențelor – Evaluarea capacității organizaționale în domeniul protecției avertizorilor de integritate, publicat de echipa proiectului VoiceGuard, se concentrează asupra competențelor și abilităților organizaționale […]
mai 22, 2026
Carmen Coleto, manager de proiect la FIBGAR, a participat săptămâna aceasta la cel de-al doilea Congres privind integritatea și protecția denunțătorilor, desfășurat la Facultatea de Educație a UNED din Madrid. În calitate de reprezentantă a consorțiului, ea a prezentat principalele concluzii ale analizei nevoilor pentru proiectul VoiceGuard, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV). Proiectul VoiceGuard a fost creat pentru a aborda o problemă structurală binecunoscută în domeniul integrității publice: fragmentarea și inconsistențele în transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 conduc la un cadru de protecție radical inegal, în funcție de statul membru în care se află denunțătorul. Cele șase țări analizate au transpus directiva cu întârzieri și abordări diferite. Toate impun existența unor canale interne de raportare pentru organizațiile cu 50 sau mai mulți angajați, dar diferă în ceea ce privește abordarea anonimatului — Spania, Grecia și România îl permit; Republica Cehă îl restricționează —, sancțiunile aplicabile, autoritățile de supraveghere și sfera de protecție. Această eterogenitate nu este un simplu detaliu: ea influențează în mod direct strategiile adoptate de denunțători. Prezentarea a subliniat concluziile primului rezultat major al proiectului: Analiza nevoilor, elaborată pe baza unor interviuri aprofundate cu șaisprezece denunțători din șase state membre și a unor grupuri de discuție cu treizeci și doi de profesioniști din domeniul sprijinului — avocați, psihologi, judecători, funcționari publici și reprezentanți ai societății civile —, completată de un chestionar de validare cantitativă. Concluziile sunt convingătoare. Pentru majoritatea celor intervievați, semnalarea unei nereguli nu reprezintă o chestiune de eșecuri birocratice izolate: înseamnă anihilare profesională, traumă psihologică și neglijare sistemică. Datele relevă trei tipare recurente care […]
mai 4, 2026
În articolul său „Directiva Uniunii Europene privind avertizorii de integritate: un <punct de cotitură> pentru protecția avertizorilor de integritate?”, publicat în Industrial Law Journal în 2020, Dr. Abazi analizează în profunzime Directiva inovatoare a Uniunii Europene privind avertizorii de integritate. Aceasta reprezintă efortul legislativ al UE de a armoniza și consolida protecția persoanelor care raportează încălcări ale legislației UE în toate țările membre. În acest articol sunt examinate contextul și evoluția legislației privind avertizorii de integritate în UE, precum și Directiva în sine, transpunerea în legislația națională, implementarea și provocările aferente. Prin această prezentare generală, autoarea intenționează să evalueze care va fi efectul real al aplicării Directivei. Dacă sunteți interesați, puteți găsi și citi articolul complet aici.
aprilie 15, 2026
de Maria Pavlova, TI-Bulgaria Protecția avertizorilor de integritate în Uniunea Europeană a evoluat într-un element central al cadrului legal care vizează protejarea interesului public și consolidarea […]
martie 31, 2026
În întreaga Uniune Europeană, există un decalaj semnificativ între promisiunea protecției avertizorilor de integritate și experiențele reale ale celor care semnalează nereguli. Dovezile actuale subliniază necesitatea urgentă a unei schimbări strategice fundamentale atât în conceperea, cât și în implementarea protecției avertizorilor de integritate, relevă Raportul de analiză a nevoilor publicat de echipa proiectului VoiceGuard.
martie 31, 2026
În Uniunea Europeană există o diferență semnificativă între promisiunea protecției avertizorilor de integritate și experiențele reale ale celor care raportează nereguli. Dovezile actuale subliniază necesitatea urgentă a unei schimbări fundamentale în implementarea protecției avertizorilor, reiese din Raportul privind evaluarea provocărilor în protecția avertizorilor de integritate, dat astăzi publicității de echipa proiectului VoiceGuard. Persoanele care raportează faptele de încălcare a legii joacă un rol crucial în expunerea corupției și a altor forme de comportament necorespunzător care amenință bunăstarea publică. Prin dezvăluirile lor, avertizorii au contribuit la protejarea vieților și la conservarea resurselor publice. Cu toate acestea, cei care divulgă astfel de informații se confruntă adesea cu riscuri personale semnificative, inclusiv pierderea locului de muncă, hărțuire la locul de muncă. Protejarea avertizorilor de consecințe nedrepte, inclusiv represalii, discriminare sau alte acțiuni adverse, încurajează raportarea mai frecventă a comportamentelor necorespunzătoare. O astfel de protecție crește probabilitatea ca faptele nelegale să fie prevenite, detectate și sancționate. Prin urmare, protejarea persoanelor care raportează faptele de încălcare a legii este esențială pentru sporirea respectării legii. Analiza realizată în cadrul proiectului VoiceGuard evidențiază provocările cu care se confruntă persoanele care raportează abateri, inclusiv dificultățile legate de canalele de raportare, limitele măsurilor de protecție, accesibilitatea serviciilor de suport și eficacitatea cadrului juridic în practică. Dovezile noastre, colectate în șase state membre ale UE, evidențiază trei teme cheie de eșec sistemic. În primul rând, canalele interne de raportare acționează adesea ca o fațadă, creând o falsă impresie de conformitate, unde rapoartele dispar într-o „gaură neagră“ a tăcerii instituționale. Această ostilitate procedurală nu este doar o neglijență pasivă; este primul pas într-o strategie complexă de represalii. În al doilea rând, represaliile sunt rareori doar un act simplu de concediere; ele reprezintă o strategie calculată menită să distrugă profesional și psihologic. Deseori, primul impuls al unei organizații nu este să investigheze raportul, ci să discrediteze persoana, folosind tactici adaptate în mod specific profilului avertizorului de integritate pentru a maximiza vulnerabilitatea acestuia. […]
martie 26, 2026
Odată cu adoptarea Directivei (UE) 2019/1937 („Directiva privind avertizorii de integritate”) și transpunerea în legislația națională de către statele membre („SM”), UE a făcut din armonizarea […]