noiembrie 2, 2026

Protejarea celor care denunță nereguli este responsabilitatea tuturor: VoiceGuard încheie programul de formare din Spania cu 44 de profesioniști

Proiectul VoiceGuard a finalizat seminariile de formare din Spania, organizate de partenerul nostru FIBGAR. Cele două ediții s-au adresat persoanelor care gestionează canalele de raportare, oferă […]
noiembrie 2, 2026

VoiceGuard reunește 42 de profesioniști pentru un curs de formare privind protecția denunțătorilor în România

În septembrie 2026, Transparency International România a organizat o sesiune de formare online în cadrul proiectului european VoiceGuard. Evenimentul a reunit 42 de participanți din instituții […]
noiembrie 2, 2026

VoiceGuard în Grecia: întrebările practice privind gestionarea rapoartelor au ocupat un loc central

În perioada 1 septembrie – 9 octombrie 2026, MD Brainnovation a organizat cinci sesiuni de formare în limba greacă privind VoiceGuard: patru sesiuni online prin Google […]
noiembrie 2, 2026

VoiceGuard: seminarul din Cehia a demonstrat că simpla existență a unui canal de raportare nu este suficientă

În perioada 24–25 septembrie 2026, Oživení a organizat un seminar online VoiceGuard de două zile pentru aproximativ 40 de profesioniști care lucrează în organizații cehe în […]
noiembrie 2, 2026

Cunoștințe practice pentru o protecție mai eficientă a denunțătorilor în Bulgaria

Un total de 58 de reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri și ai societății civile au participat la sesiunile de formare privind protecția denunțătorilor, […]
septembrie 18, 2026

FIBGAR organizează primele sesiuni de formare VoiceGuard privind protecția denunțătorilor

În cadrul activităților de formare ale proiectului VoiceGuard, FIBGAR a organizat primele sesiuni de formare ale proiectului, axate pe protecția denunțătorilor și consolidarea culturii organizaționale bazate […]
mai 22, 2026

FIBGAR a prezentat rezultatele analizei nevoilor din cadrul proiectului VoiceGuard la cel de-al doilea Congres privind integritatea și protecția denunțătorilor

Carmen Coleto, manager de proiect la FIBGAR, a participat săptămâna aceasta la cel de-al doilea Congres privind integritatea și protecția denunțătorilor, desfășurat la Facultatea de Educație a UNED din Madrid. În calitate de reprezentantă a consorțiului, ea a prezentat principalele concluzii ale analizei nevoilor pentru proiectul VoiceGuard, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV).  Proiectul VoiceGuard a fost creat pentru a aborda o problemă structurală binecunoscută în domeniul integrității publice: fragmentarea și inconsistențele în transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 conduc la un cadru de protecție radical inegal, în funcție de statul membru în care se află denunțătorul. Cele șase țări analizate au transpus directiva cu întârzieri și abordări diferite. Toate impun existența unor canale interne de raportare pentru organizațiile cu 50 sau mai mulți angajați, dar diferă în ceea ce privește abordarea anonimatului — Spania, Grecia și România îl permit; Republica Cehă îl restricționează —, sancțiunile aplicabile, autoritățile de supraveghere și sfera de protecție. Această eterogenitate nu este un simplu detaliu: ea influențează în mod direct strategiile adoptate de denunțători.  Prezentarea a subliniat concluziile primului rezultat major al proiectului: Analiza nevoilor, elaborată pe baza unor interviuri aprofundate cu șaisprezece denunțători din șase state membre și a unor grupuri de discuție cu treizeci și doi de profesioniști din domeniul sprijinului — avocați, psihologi, judecători, funcționari publici și reprezentanți ai societății civile —, completată de un chestionar de validare cantitativă.  Concluziile sunt convingătoare. Pentru majoritatea celor intervievați, semnalarea unei nereguli nu reprezintă o chestiune de eșecuri birocratice izolate: înseamnă anihilare profesională, traumă psihologică și neglijare sistemică. Datele relevă trei tipare recurente care […]
martie 31, 2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Raport de analiză a nevoilor privind sistemele de protecție a avertizorilor de integritate în țările UE
– concluzii principale –

    În Uniunea Europeană există o diferență semnificativă între promisiunea protecției avertizorilor de integritate și experiențele reale ale celor care raportează nereguli. Dovezile actuale subliniază necesitatea urgentă a unei schimbări fundamentale în implementarea protecției avertizorilor, reiese din Raportul privind evaluarea provocărilor în protecția avertizorilor de integritate, dat astăzi publicității de echipa proiectului VoiceGuard.  Persoanele care raportează faptele de încălcare a legii joacă un rol crucial în expunerea corupției și a altor forme de comportament necorespunzător care amenință bunăstarea publică. Prin dezvăluirile lor, avertizorii au contribuit la protejarea vieților și la conservarea resurselor publice. Cu toate acestea, cei care divulgă astfel de informații se confruntă adesea cu riscuri personale semnificative, inclusiv pierderea locului de muncă, hărțuire la locul de muncă.  Protejarea avertizorilor de consecințe nedrepte, inclusiv represalii, discriminare sau alte acțiuni adverse, încurajează raportarea mai frecventă a comportamentelor necorespunzătoare. O astfel de protecție crește probabilitatea ca faptele nelegale să fie prevenite, detectate și sancționate. Prin urmare, protejarea persoanelor care raportează faptele de încălcare a legii este esențială pentru sporirea respectării legii.  Analiza realizată în cadrul proiectului VoiceGuard evidențiază provocările cu care se confruntă persoanele care raportează abateri, inclusiv dificultățile legate de canalele de raportare, limitele măsurilor de protecție, accesibilitatea serviciilor de suport și eficacitatea cadrului juridic în practică.    Dovezile noastre, colectate în șase state membre ale UE, evidențiază trei teme cheie de eșec sistemic.  În primul rând, canalele interne de raportare acționează adesea ca o fațadă, creând o falsă impresie de conformitate, unde rapoartele dispar într-o „gaură neagră“ a tăcerii instituționale. Această ostilitate procedurală nu este doar o neglijență pasivă; este primul pas într-o strategie complexă de represalii.  În al doilea rând, represaliile sunt rareori doar un act simplu de concediere; ele reprezintă o strategie calculată menită să distrugă profesional și psihologic. Deseori, primul impuls al unei organizații nu este să investigheze raportul, ci să discrediteze persoana, folosind tactici adaptate în mod specific profilului avertizorului de integritate pentru a maximiza vulnerabilitatea acestuia.    […]
✕