Carmen Coleto, manager de proiect la FIBGAR, a participat săptămâna aceasta la cel de-al doilea Congres privind integritatea și protecția denunțătorilor, desfășurat la Facultatea de Educație a UNED din Madrid. În calitate de reprezentantă a consorțiului, ea a prezentat principalele concluzii ale analizei nevoilor pentru proiectul VoiceGuard, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV).  Proiectul VoiceGuard a fost creat pentru a aborda o problemă structurală binecunoscută în domeniul integrității publice: fragmentarea și inconsistențele în transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 conduc la un cadru de protecție radical inegal, în funcție de statul membru în care se află denunțătorul. Cele șase țări analizate au transpus directiva cu întârzieri și abordări diferite. Toate impun existența unor canale interne de raportare pentru organizațiile cu 50 sau mai mulți angajați, dar diferă în ceea ce privește abordarea anonimatului — Spania, Grecia și România îl permit; Republica Cehă îl restricționează —, sancțiunile aplicabile, autoritățile de supraveghere și sfera de protecție. Această eterogenitate nu este un simplu detaliu: ea influențează în mod direct strategiile adoptate de denunțători.  Prezentarea a subliniat concluziile primului rezultat major al proiectului: Analiza nevoilor, elaborată pe baza unor interviuri aprofundate cu șaisprezece denunțători din șase state membre și a unor grupuri de discuție cu treizeci și doi de profesioniști din domeniul sprijinului — avocați, psihologi, judecători, funcționari publici și reprezentanți ai societății civile —, completată de un chestionar de validare cantitativă.  Concluziile sunt convingătoare. Pentru majoritatea celor intervievați, semnalarea unei nereguli nu reprezintă o chestiune de eșecuri birocratice izolate: înseamnă anihilare profesională, traumă psihologică și neglijare sistemică. Datele relevă trei tipare recurente care […]